Download 121823186 Lupta Contra Incendiilor La Bordul Navelor Psi PDF

Title121823186 Lupta Contra Incendiilor La Bordul Navelor Psi
File Size815.3 KB
Total Pages56
Table of Contents
                            Capitolul I        Siguranţa şi principiile luptei împotriva incendiilor la nave			2
Capitolul I  -  Siguranţa şi principiile luptei împotriva incendiilor la nave
Pătura de spumă acoperă combustibilul sufocând focul;
Combustibilul este răcit de către apa ce intră în compoziţia spumei;
Pătura de spumă împiedică producerea şi eliberarea vaporilor combustibili care s-ar putea
combina cu oxigenul din aer.
	1.1  Sisteme de stingere cu efect de răcire - Instalaţii de stins incendiul cu jet de apă
		Sarcinile conducătorului:
SUBSEQUENT RESPONSE - GALLEY FIRE
SUBSEQUENT RESPONSE - CARGO HOLD FIRE
SUBSEQUENT RESPONSE - PUMP ROOM FIRE
SUBSEQUENT RESPONSE - DAMAGE TO SHIP
FIRE DANGER
ABANDON SHIP
	
	ASSIGNED DUTIES
                        
Document Text Contents
Page 2

Cuprins:

Capitolul I Siguranţa şi principiile luptei împotriva incendiilor la nave 2
Capitolul II Prevenirea incendiilor la bordul navelor 4
Capitolul III Pericolul de incendiu la navă, evaluarea riscului 8
Capitolul IV Protecţia împotriva focului 15
Capitolul V Sisteme de detecţie a incendiilor 17
Capitolul VI Substanţe stingătoare 19
Capitolul VII Lupta pentru combaterea incendiilor la nave 21
Capitolul VIII Echipamente de protecţie folosite la stingerea incendiilor 28
Capitolul IX Metode de luptă contra incendiilor. Organizarea echipajului 31
Capitolul X Stingerea incendiilor 37

Anexă 48

2

Page 28

CO2 ca agent de stingere are urmatoarele calitaţi: eficienţă ridicată, neagresiv faţă de obiectele şi
materialele stinse, capacitate de penetrare ridicată, rău conducator de electricitate, conservare
îndelungată, insensibil la acţiunea temperaturilor scăzute.
Domenii de utilizare ca agent de stingere:

 Depozite de materiale, magazii de marfă,
 Maşini şi instalaţii electrice aflate în incăperi închise,
 Transformatoare şi generatoare electrice, staţii de distribuţie.

Instalaţiile de stingere cu CO2 se împart în două categorii :
 Instalaţii de înaltă presiune, unde CO2 este stocat în butelii în stare lichidă

la temperatura mediului ambiant. La o temperatură de 21°C, presiunea în butelii este de cca 58 bar.
 Instalaţii de joasă presiune, unde CO2 este stocat în rezervoare mari la

temperatura de cca - 20°C şi la o presiune de cca 20 bar.

Atunci când CO2 este lansat dintr-un stingător, temperatura lui poate atinge valori chiar mai mici de
- 78°C. În ciuda acestui lucru, CO2 nu are efect de răcire. Asta înseamnă că dacă materialul implicat
în incendiu nu este răcit sub temperatura de aprindere, există riscul ca acesta să se reaprindă.

Stingerea prin inundarea unui compartiment cu CO2 se va adopta atunci cand folosirea altor
mijloace de stingere nu este eficace.

*Atunci când se iniţiază semnalul de alarmă de declanşare a instalaţiei, compartimentul
respectiv trebuie evacuat rapid.

*CO2 nu va fi admis în compartiment până ce acesta nu este evacuat complet,
*Instalaţia nu va fi activată decât cu permisiunea comandantului navei şi a şefului mecanic

sau a persoanelor împuternicite de către aceştia.
*Înainte de a fi inundat cu CO2, compartimentul trebuie închis etanş şi ventilaţia trebuie

oprită.
În paralel cu alarmarea echipajului se demarează procedurile de lansare a bioxidului de

carbon în spaţiile vizate după cum urmează:
 Oprirea ventilaţiei,
 Închiderea etanşă a spaţiilor,
 Stoparea utilajelor în funcţiune din compartimentele respective,
 Evacuarea oamenilor din aceste spaţii,
 Efectuarea prezenţei (nu se lansează instalaţia dacă cineva este lipsă la apel până nu

se află situaţia exactă),
 Lansarea CO2
 Observarea evoluţiei focului,
 Supravegherea compartimentelor adiacente,
 Operaţiuni post stingere.

1.4 Sisteme de stingere cu efect de înabuşire - Instalaţii de stingere cu spumă

Un sistem de stingere cu spumă constă în principal dintr-un rezervor în care se află agent spumant
concentrat şi un ansamblu de tubulaturi, manici, aplicatoare şi elemente de conexiune la instalaţia
generală de stingere cu apă. Apa de la hidranţii navei, prin intermediul unui distribuitor, antrenează
o cantitate de aer şi spumant, într-o proporţie corectă (există posibilitatea reglării la distribuitor),
rezultatul fiind obţinerea unei soluţii apoase de spumă cu concentraţia dorită, trimisă prin liniile
instalaţiei, către monitoarele aplicatoare. La punerea în funcţiune a instalaţiei, jetul nu trebuie
orientat către incendiu întrucât până la formarea spumei, la monitor va apărea apa.
Atunci când se acţionează cu spumă, aceasta trebuie direcţionată pe o suprafaţă verticală adiacentă
la foc, permiţându-i deopotrivă să se disipe şi să se scurgă pe aceasta, aşternându-se pe lichidul care

28

Page 29

arde precum o pătură, împiedicând alimentarea cu oxigen a focului. Direcţionarea directă a jetului
de spumă asupra focului, ar putea antrena lichid inflamabil şi ar implica în acest fel în procesul de
ardere şi alte materiale combustibile , consecinţa imediată fiind extinderea focului.

1.5 Sisteme cu efect inhibitor –Instalaţii de stingere cu pulberi chimice
Rezultatele excelente obţinute în stingerea unor incendii de mari proporţii implicând gaze sau
lichide combustibile, posibilităţile bune de conservare, simplitatea instalaţiei, fac ca pulberile
stingătoare să constituie un agent de stingere deosebit de eficace. Componentul de bază al
majorităţii pulberilor stingătoare este bicarbonatul de sodiu, sulfatul de potasiu sau mono-fosfatul
de amoniu. Trebuie menţionat însă că pulberea cea mai eficace este cea pe bază de bicarbonat de
potasiu ce este cu 30% până la 50% mai eficientă decât cea pe bază de bicarbonat de sodiu.
Pulberile stingătoare şi produsele de descompunere nu sunt periculoase pentru sănătatea omului, ele
protejează persoanele care acţionează la stingerea incendiului împotriva radiaţiei termice emisă de
focar şi nu au influenţă corozivă asupra materialelor cu care vin în contact.
Este totuşi de menţionat că pulberile stingătoare au un efect de răcire neglijabil, lucru de care
trebuie întotdeauna să se ţină seama, după stingere existând pericolul reaprinderii.
Acest gen de instalaţii se întâlnesc în special în cazul navelor ce transportă gaze lichefiate
Pornirea de la distanţă se poate face automat (acţionare pneumatică sau mecanică) şi manual, din
oricare post de stingere iar aplicarea pulberii are loc în cel mult 30 secunde după deschiderea
buteliei de pornire din postul de stingere cel mai îndepărtat.

1.6 Instalaţii de stingere în bucătării
Conform Codului FSS, echipamentul pentru gătit trebuie prevăzut cu următoarele elemente de
protecţie:
 O instalaţie automată sau manuală de stingere a incendiului conform standardelor internaţionale
acceptate,
 Un termostat principal şi unul de rezervă cu o alarmă pentru alertarea utilizatorului în cazul unei
defecţiuni ,

Dispozitiv pentru oprirea automată a alimentării cu
energie electrică la activarea instalaţiei de stingere a
incendiului,
O alarmă pentru indicarea funcţionării instalaţiei de
stingere a incendiului, situată în bucătăria în care este
instalat echipamentul,
Comenzi pentru funcţionarea manuală a instalaţiei de
stingere care să fie vizibil afişate în vederea utilizării
imediate de către echipaj.

Agentul de stingere utilizat trebuie să aibă urmatoarele calităţi :
• să nu fie toxic,
• să fie un agent curat adică să nu rezulte reziduuri în urma utilizării lui,
• să aibă eficienţă mare de stingere.

2.0 Stingătoare de incendiu portabile
Stingătoarele portabile constituie prima linie de apărare împotriva focului. Majoritatea incendiilor au
un început de mică amploare iar o acţiune promptă şi hotărâtă cu un stingător sau mai multe în paralel
poate pune rapid capăt unei situaţii care ar deveni altfel foarte periculoasă.

29

Page 56

Anexa 1

M/V.........Deep Purple

PERSONAL CARD NO..... 07

Name.......... Ştefan Raul Andrei...................................Rank ......3 th Eng...........

POSITION AND DUTIES

FIRE DANGER
POSITION…...In Engine Room
DUTIES………Leader of emergency squad

ABANDON SHIP
BOAT No………1
DUTIES………… Life boat engine operator

EMERGENCY SQUAD SUPPORT
……..Macchinery space-muster station No 3
……..Emergency squad

GENERAL ALARM: Seven (7) sort blasts (or more) and one (1) long blast on ship's whistle and continuous
sounding of ship's general ALARM. (manning of abandon ship's stations)
When General Alarm sounds does not necessarily mean to abandon ship's stations. Proceed
immediately to lifeboat stations with life-jackets.
FIRE SIGNAL: One long blast on ship's whistle. . Proceed immediately to Fire Stations with life-jackets.
FLOODING SIGNAL: Three long rings on general alarm bells. Proceed immediately to Fire Stations with life-
jackets.
MAN OVERBOARD;: Immediately hall and pass to the bridge "MAN OVERBOARD"
ABANDON SHIP: Only after the Master's order "ABANDON SHIP"
DISMISSAL (OF DRILL): Three (3) short blasts on ship's whistle or three (3)
short rings on the general alarm bells.
SIGNAL OF HANDLING LIFE BOATS:

1. COMMENCING LOWERING: One (1) short blast on whistle.
2. STOP LOWERING: Two (2) short blast on whistle.

ASSIGNED DUTIES

1. In case of flooding, carries tools and materials near flooding area.
2. As per procedure manual system Code PO 2 para. 3.12.

I DECLARE THAT I RECEIVED AND ACCEPT THE ABOVE DUTIES

FULL NAME. .....Ştefan Raul Andrei DATE.... 04.04.08

SIGNATURE.……….

56

Similer Documents