Download CARTA VERDE_catre o Noua Cultura a Mobilit Urb_rom PDF

TitleCARTA VERDE_catre o Noua Cultura a Mobilit Urb_rom
File Size286.5 KB
Total Pages24
Document Text Contents
Page 1

RO RO



COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE

Bruxelles, 25.9.2007
COM(2007) 551 final



CARTEA VERDE

Către o nouă cultură a mobilităţii urbane



(prezentată de Comisie)



{SEC(2007) 1209}

Page 2

RO 2 RO

CUPRINS

1. Introducere ................................................................................................................... 3

2. Răspuns la provocare ................................................................................................... 6

2.1 Către oraşe cu trafic fluid............................................................................................. 6

2.2 Către oraşe mai puţin poluate....................................................................................... 8

2.3 Către un transport urban mai inteligent...................................................................... 10

2.4 Către un transport urban accesibil.............................................................................. 12

2.5 Către un transport urban în condiţii de siguranţă şi securitate ................................... 15

3. Crearea unei noi culturi a mobilităţii urbane.............................................................. 17

3.1 Îmbunătăţirea cunoştinţelor….................................................................................... 17

3.2 … şi colectarea de date .............................................................................................. 18

4. Resurse financiare ...................................................................................................... 18

5. Consultări ................................................................................................................... 21

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI:

Public consultation in preparation for the Green Paper on urban mobility

Page 12

RO 12 RO

eficientă a mobilităţii urbane sau sunt elaborate fără a se acorda atenţia cuvenită
interoperabilităţii.

Opţiunile:

Prelucrarea datelor referitoare la trafic şi deplasări poate oferi informaţii, asistenţă şi un
control dinamic al transportului călătorilor, şoferilor, operatorilor parcurilor auto şi
gestionarilor de reţele. O serie de aplicaţii sunt deja disponibile pentru căile rutiere, ferate sau
navigabile. În anii următori, aceste aplicaţii vor fi consolidate mai mult prin sistemul de satelit
Galileo, care va permite o poziţionare mai exactă.

Sisteme de taxare inteligente …

Sistemele de taxare inteligente sunt privite cu tot mai mare interes drept o metodă eficientă de
gestionare a cererii. În transportul în comun, utilizarea ITS asigură o mai bună gestionare a
operaţiunilor şi noilor servicii (gestionarea parcului auto, sistemele de informaţii pentru
călători, sistemul de emitere a biletelor etc.). Pentru a permite partajarea datelor între aceste
aplicaţii, trebuie să se implementeze protocoale de schimburi de date. Părţile interesate au
subliniat faptul că standardele ar trebui să fie interoperabile şi deschise la inovaţii; că
sistemele de plată inteligente ar trebui să folosească carduri inteligente, interoperabile între
mijloacele de transport, între diverse funcţii (cum ar fi plăţile aferente transportului, alte
servicii decât transportul, parcarea şi sistemele de fidelizare a clienţilor), între zone şi, pe
termen lung, între ţări. Posibilităţile de aplicare a unor tarife diferenţiate în funcţie de oră sau
de grupul-ţintă (de exemplu, ore de vârf/în afara orelor de vârf) ar putea face parte din sistem.

… O mai bună informare pentru o mai bună mobilitate

Unul din factorii esenţiali de succes ai mobilităţii în reţelele urbane este, pentru călători,
posibilitatea de a face alegeri documentate în legătură cu mijlocul de transport şi orarul de
călătorie. Acest lucru se bazează pe disponibilitatea unor sisteme multimodale de informaţii
despre deplasări, care sunt accesibile, adecvate şi interoperabile pentru planificarea unei
călătorii.

Părţile interesate indică faptul că ITS permite o gestionare dinamică a infrastructurii existente.
Capacitatea suplimentară, cu un excedent de 20-30% sau mai mult, poate fi obţinută printr-o
utilizare mai eficientă a spaţiului rutier. Acest lucru este deosebit de important, deoarece, de
obicei, există un potenţial redus din care să se obţină spaţiu rutier suplimentar în zonele
urbane. Gestionarea activă a infrastructurilor de transport urban poate, de asemenea, să aibă
un impact pozitiv asupra siguranţei şi mediului. O anumită zonă de aplicare pentru ITS ar
putea fi gestionarea unor legături continue între reţele în interfaţa urbană-interurbană.

Eficienţa distribuţiei urbane de mărfuri poate fi, de asemenea, sporită cu ajutorul ITS, în
special printr-o mai bună sincronizare a operaţiunilor, a unor factori de încărcare mai mari şi a
unei utilizări mai eficiente a vehiculelor. Aceasta necesită sisteme integrate care să combine
planificarea inteligentă a rutei, sisteme de asistenţă a şoferului, vehicule inteligente şi
interacţiunea cu infrastructurile.

Autorităţile locale şi părţile interesate private ar trebui să dea dovadă de implicare totală în
punerea în aplicare şi în utilizarea acestor aplicaţii şi servicii, începând chiar din primele
etape. Părţile interesate vor număra furnizorii de tehnologie, operatorii de transport şi

Page 13

RO 13 RO

infrastructură, industria auto, furnizorii de servicii cu plusvaloare, creatorii de hărţi digitale,
instituţiile de aplicare a legii şi utilizatorii de infrastructură.

Conform propunerilor părţilor interesate, Comisia ar trebui să susţină o diseminare mai largă a
bunelor practici în domeniul ITS. S-a propus, în special, instituirea unui cadru pentru
utilizarea ITS în oraşele UE pentru a aborda interoperabilitatea şi schimbul de date şi
informaţii.

2.4. Către un transport urban accesibil

Problema:

Accesibilitatea se referă în primul rând la persoanele cu mobilitate redusă, persoanele cu
handicap, persoanele în vârstă, familiile cu copii mici şi copiii mici înşişi. Aceste categorii ar
trebui aibă acces uşor la infrastructură de transport urban.

Accesibilitatea se referă şi la calitatea accesului pe care persoanele şi firmele îl au la sistemul
de mobilitate urbană, alcătuit din infrastructură şi servicii.

Infrastructura urbană, inclusiv drumurile, pistele pentru biciclişti etc., dar şi trenurile,
autobuzele şi spaţiile publice, parcările, staţiile de autobuz, terminalele etc. ar trebui să fie de
bună calitate. Conexiunile eficiente în interiorul oraşelor, legând oraşele de regiunea
înconjurătoare, între reţelele urbane şi interurbane şi cu reţelele transeuropene de transport
(TEN-T) sunt, de asemenea, considerate esenţiale. Conexiunile bune cu aeroporturile, gările şi
porturile şi cu terminalele intermodale de mărfuri sunt deosebit de importante pentru
interconectarea diferitelor mijloace de transport.

Mai mult, cetăţenii se aşteaptă ca transportul public să răspundă nevoilor lor din punct de
vedere al calităţii, eficienţei şi disponibilităţii. Pentru a fi atractiv, transportul public nu
trebuie să fie doar accesibil, ci să aibă şi o frecvenţă bună şi să fie şi rapid, fiabil şi
confortabil. Experienţa arată că un obstacol în calea transferului modal de la transportul privat
la cel public este adesea calitatea scăzută a serviciilor, ritmul lent şi lipsa de viabilitate a
transportului public15.


15 Conform studiilor referitoare la serviciile de interes public, transportul urban este serviciul de interes

public de care consumatorii din Uniunea Europeană sunt cel mai puţin mulţumiţi. 13% dintre

8. Ar fi necesar să se dezvolte şi să se promoveze servicii de informare mai bune
pentru călători?

9. Este nevoie de acţiuni suplimentare pentru a asigura standardizarea interfeţelor şi
interoperabilităţii aplicaţiilor ITS în oraşe? Ce aplicaţii ar trebui să aibă prioritate
atunci când se întreprind acţiuni?

10. În ceea ce priveşte ITS, ar putea să se îmbunătăţească schimbul de informaţii şi de
bune practici între toate părţile interesate?

Care ar putea fi rolul potenţial al UE?

Page 23

RO 23 RO

CIVITAS a cofinanţat până în prezent acţiuni în 36 de oraşe, cu o contribuţie comunitară în
valoare de 100 miliarde de euro. Iniţiativa CIVITAS Plus a fost deja lansată în contextul PC7.

Părţile interesate au subliniat importanţa continuării iniţiativei CIVITAS. „Abordarea”
CIVITAS ar putea netezi calea pentru un program dedicat, cu sprijin UE, pentru finanţarea
unor activităţi de transport urban curat în afara cadrului de cercetare, după cum au sugerat
părţile interesate. Acest program ar putea îngloba acţiuni la o scară mai largă, concentrându-se
pe integrarea unor acţiuni inovatoare în oraşe şi la periferia acestora. Ideile referitoare la un
astfel de program ar putea fi luate în considerare imediat ce se adoptă Planul de acţiune
privind mobilitatea urbană.

Programul „Energie Inteligentă – Europa” (EIE), finanţat prin Programul „Competitivitate şi
Inovare (PCI)31, cuprinde subprogramele ALTENER şi STEER, care susţin iniţiative legate,
de exemplu, de sursele de energie regenerabile, promovarea unor carburanţi alternativi şi
promovarea eficienţei energetice în transport.

5. CONSULTĂRI

Comisia doreşte să continue să încorporeze în activitatea sa viitoare opiniile părţilor
interesate. Prezenta carte verde lansează cea de-a doua consultare extinsă care va dura până la
15 martie 2008. Toate părţile interesate sunt invitate să contribuie la definirea unei politici
europene privind mobilitatea urbană şi să răspundă la cele 25 de întrebări din prezenta carte


31 Decizia (CE) nr. 1639/2006 din 24 octombrie 2006, JO L 310/15 din 9.11.2006.

21. Cum ar putea instrumentele financiare existente, precum fondurile structurale şi de
coeziune, să fie mai bine folosite, într-un mod coerent, pentru a susţine un transport
urban integrat şi durabil?

22. CUM AR PUTEA INSTRUMENTELE ECONOMICE, ÎN SPECIAL INSTRUMENTELE BAZATE PE
PIAŢĂ, SĂ SUSŢINĂ UN TRANSPORT URBAN CURAT ŞI EFICIENT DIN PUNCT DE VEDERE
ENERGETIC?

23. CUM AR PUTEA ACTIVITĂŢILE DE CERCETARE VIZATE SĂ AJUTE MAI MULT LA
ATENUAREA CONTRÂNGERILOR URBANE ŞI DEZVOLTĂRII TRAFICULUI URBAN?

24. ESTE NEVOIE CA ORAŞELE SĂ FIE ÎNCURAJATE SĂ FOLOSEASCĂ TAXELE URBANE?
ESTE NEVOIE DE UN CADRU GENERAL ŞI/SAU DE ÎNDRUMĂRI PENTRU TAXELE
URBANE? AR TREBUI CA VENITURILE DIN ACESTE TAXE SĂ FIE REZERVATE PENTRU
AMELIORAREA TRANSPORTULUI URBAN ÎN COMUN? AR TREBUI SĂ SE INTERNALIZEZE
COSTURILE EXTERNE?

25. CE PLUSVALOARE AR PUTEA ADUCE, PE TERMEN LUNG, SUSŢINEREA EUROPEANĂ
VIZATĂ PENTRU FINANŢAREA TRANSPORTULUI URBAN CURAT ŞI EFICIENT DIN PUNCT
DE VEDERE ECONOMIC?

CARE AR PUTEA FI ROLUL POTENŢIAL AL UE?

Page 24

RO 24 RO

şi, de asemenea, la problemele generale pe care aceasta le abordează. Opiniile acestora pot fi
făcute publice, cu condiţia să nu se fi solicitat explicit să rămână confidenţiale.

Se pot înainta comentarii şi sugestii:

– prin e-mail la:

[email protected]

– în scris, la adresa:
Comisia Europeană

Direcţia Generală Energie şi Transport

Unitatea Transport Curat şi Transport Urban

(DM28 02/64)

200, rue de la Loi

B - 1049 Bruxelles

Puteţi găsi informaţii suplimentare pe site-ul internet al Comisiei Europene, la următoarea
adresă:

http://ec.europa.eu/transport/clean/index_en.htm.

Este important ca prezenta carte verde să conducă rapid la acţiuni concrete. Comisia consideră
că, după exerciţiul de consultare, ar trebui să se alcătuiască un plan de acţiune concret. Acesta
va fi publicat la începutul toamnei 2008. Planul va cuprinde acţiuni posibile la nivelul UE,
naţional, regional şi local şi la nivelul sectorului respectiv şi al cetăţenilor. Va identifica cu
atenţie instrumentele adecvate pentru fiecare acţiune.

Similer Documents