Download Compostul - Ingrasamant Din Deseuri Organice PDF

TitleCompostul - Ingrasamant Din Deseuri Organice
File Size1.6 MB
Total Pages106
Document Text Contents
Page 53

tine şi grăsimi. în tim pul compostării se desfăşoară
două serii de procese biologice (de descompunere şi
de sinteză) care se în trepătrund şi se intercondiţio-
nează.

Indată ce s-a clădit grăm ada de compostare,
dacă condiţiile de um iditate şi aeraţie favorabile
proceselor microbiologice au fost asigurate, se de­
clanşează o serie de procese de descompunere de
natură microbiologică şi enzimatică care eliberează
zaharuri simple din celuloză, hemiceluloză, xilani şi
pectine ; proteinele sînt scindate pînă Ia aminoacizi,
iar grăsimile, în acizii graşi şi’ alcoolii corespunză­
tori. Aceste substanţe sînt m etabolizate de micro­
organismele care populează grăm ada de compostare
sau suferă diferite alte transform ări chimice şi bio­
chimice care pot constitui, alături de biomasa mi-
crobiană şi de produsele Ior de metabolism, noi com­
plexe moleculare în care se concentrează substanţe
energetice, trofice şi activatori biologici de mare
valoare pentru plantele superioare. Forma de com-
plexare predom inantă este cea ligninoproteică care
constituie ceea ce denumim, cu un term en general,
substanţe humice. In tim pul desfăşurării acestor
procese de descompunere şi de sinteză, ca urm are a
proceselor intense de respiraţie, se dezvoltă o tem ­
peratură care poate atinge 70°C. Tem peraturile rid i­
cate, fiind caracteristice procesului de compostare,
asigură sterilizarea m aterialelor de agenţii patogeni
pentru om, animale şi plante, precum şi distrugerea
puterii de germ inare a sem inţelor de buruieni.

Sfîrşitul procesului de compostare este m arcat
de scăderea tem peraturii în grăm adă şi de aspectul
m aterialului obţinut, în care nu se mai recunosc
decît cu greu m aterialele iniţiale şi nici mirosurile
dezagreabile de Ia început. In final, compostul mi­
roase a păm înt reavăn.

51

Page 54

Prin urmare, sc numeşte compostare, procesul
dc transformare pe cale biologică a deşeurilor celu­
lozice şi proteice, din surse menajere sau industriale ,
precum şi a dejecţiilor de Ia animale şi a nămolu­
rilor organice de Ia staţiile de epurare a apelor, in ­
tr-un produs nepoluant, cu înaltă valoare nutritivă
şi energetică pentru microorganismele din sol şi
pentru plantele superioare şi un excelent amenda­
ment pentru starea fizică şi chimică a solurilor.

Produsul obţinut prin compostare se numeşte
compost.

Gunoiul de grajd supus procesului de ferm entaţie
cste Iot un compost, dar în vorbirea curentă i se
spune gunoi fermentat sau putrezit , aceste denum iri
desemnînd produsul de ferm entare (compostare) a
gunoiului de grajd în forma Iui tradiţională, adică
un amestec de fecale, urină şi paie sau alte m ate­
riale celulozice de aşternut pentru animale.

3.3. Metode de compostarc şi tipuri de compost

Cercetarea ştiinţifică a procesului de compostare
a dejecţiilor de Ia animale nu au îm plinit încă 100
de ani, deşi transform area gunoiului de grajd şi chiar
a dejecţiilor umane în compost este cunoscută de mii
de ani.

Cercetătorii francezi Deherain (1886) şi Hebert
(1892) au fost prin tre primii cercetători care au stu­
diat procesul compostării gunoiului de grajd. Dehe-
rain scria în 1886 că există două tipuri de procese
biologice de descompunere a m ateriei organice : un
proces aerob (ferm entare aerobă) cînd tem peraturile

52

Similer Documents