Document Text Contents
Page 2
MINI5TERUL EDUCATIEI 51 CERCETARII, ,
Silviu Negut • Mihai Ielenicz • Dan Balteanu
Marius-Cristian Neacsu • Alexandru Barbulescu,
Geografie
Manual
pentru
clasa a XI-a
::nHUMANITAS
::1JEDuCATIONAL
Page 65
64 POPULA 'PA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE
RESURSELE NATURALE SI AGRICOLE.
IMPACTUL EXPLOATA.RII SI VALORIFICA.RII,
RESURSELOR ASUPRA MEDIULUI
Terase amenajate in Oman
Timp de circa doua milioane de ani, omul afast doar un element com-
ponent al biosferei, cu un mod lirnitat de implicare in mediu, care nu
se deosebea de eel al altor vietuitoare. Trecerea acestuia la un nivel
superior de evolutie a condus in ultirnele patru milenii la dezvolta
rea societatii umane, care s-a constituit in eel mai dinamic si agresir
component al mediului, cu implicatii determinante in alcatuirea sis
temului de relatii din cadrul acestuia.
Omul, din simplu consumator al produselor elementelor de me-
diu, a devenit, treptat, un factor activ in modificarea directa sau indi
recta a acestuia. In ultirnul mileniu, prin multiplicarea actiunilor sale,
in stransa corelatie cu evolutia cunostintelor universale ale omenirii
omul a devenit creator de medii, la inceput izolate, dar care, ulterior,
s-au grupat in sisteme tot mai largi, extinse pe aproape intreaga su
prafata a Pamantului.
Comunitatile umane primitive erau
constranse, din lipsa de mijloace tehniee,
sa recurga aproape exclusiv la resursele
naturale care le erau la indemana. In ase
menea conditii, aceste comunitati cautau
in mod firese sa pastreze un echilibru in
mediul natural pe care 11valorificau, pen-
tru a se putea bucura continuu de roade
le naturii. Simplu culegator, vanator sau
pescar, omul nu avea decat 0 influenf
foarte limitata asupra naturii.
Revolutia agricola (neolitica). Pri
mul impact accentuat asupra mediului
dar si asupra evolutiei civilizatiei umane
l-a avut sedentarizarea. Noua forma de eco
nomie - agrjculiura - a adus modificari
profunde: despaduriri, desteleniri, degra-
dari ale solului, suprasolicitarea resurse-
lor de apa dulce etc. Amprenta agricul-
turii este evidenta pe intreg spatiul
terestru, in majoritatea regiunilor peisa
,. jul fiind modificat in proportie de peste
. 50%.
Societatea industrials, dezvoltata ince
pand cu secolul al XVIII-lea, va aduce noi
modificari mediului natural, cele mai pu-
ternice din intreaga istorie a omenirii. In-
cep decopertari masive ale scoartei teres-
tre in goana dupa resurse minerale ~i
energetice, iar spatiile artificializate (orase
Ie, zonele industriale, de transporturi etc.)
cunosc 0 expansiune teritoriala fara prece-
dent in dauna celor naturale. ToP.factorii
de mediu (aer, apa, sol etc.) se degradea-
za continuu, rezervele principalelor resur-
Page 66
RANE
LE.
RIFICARII
oarun element com-
in mediu, care nu
cestuia la un nivel
. enii la dezvolta-
dinantic9iagresiv
te in alcatuirea sis-
lementelor de me-
a directa sau indi-
ea actiunilor sale,
rsaleale omenirii,
, dar care, ulterior,
roape intreaga su-
e primitive erau
emijloacetehnice,
clusiv la resursele
indemana. In ase-
comunitati diu tau
ze un echilibru in
11valorificau,pen-
ontinuu de roade-
gator,vanator sau
decat 0 influenta
naturii.
(neolitica), Pri-
asupra mediului,
civilizatieiumane,
ouaformade eco-
a adus modificari
desteleniri,degra-
olicitarearesurse-
prenta agricul-
e intreg spatiul
regiunilor peisa-
roportie de peste
a, dezvoltata ince-
-lea,va aduce noi
tural,celemai EU-
rie a omenirii. In-
alescoartei teres-
urse minerale si
. icializate(erase-
e transporturi etc.)
.torialafara prece-
turale.ToP.factorii
etc.)se degradea-
rincipalelorresur-
POPULA'fIA, RESURSELE $1 DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 65
Civilizatiaumana de astazi l$i me-
ritanumele de cioilizaiie a petrolu-
lui. Pentru fiecare dintre noi, pe-
trolulinseamna: sursa de energie,
combustibil, cauciuc sintetic, as-
fait,medicamente, textile (fibre si
fire sintetice), materiale plastice
(pungiledin fiecare supermarket,
sticlelede apa, suc etc., subansam-
blede masini, carcasa de televizor,
calculatoretc.), vopsele, coloranti,
uleiuri s.a.
In Taiwan si in Luxemburg, fieca-
rui locuitor ii revine mai mult de
untelefon mobil, in timp ce in tan
precum Laos, Cambodgia exista
cate un mobil la 100 de locuitori,
iarin Myanmar cate unulla 3 000
de locuitori.
• in San Marino si SUA exista eel
putin un'ca1culat~r la fiecare 210-
cuitori, la polul opus situandu-se
RD. Congo cu 2 calculatoare la
aproximativ 10 000 de locuitori.
• In Bermude, Monaco, SUA si
Malta aproape fiecare membru ~
familiei i~i are propriul televizor,
spre deosebire de Eritreea, unde
5000 de oameni se uita la un sin-
gur televizor, sau Ciad, unde 1 000
de oameni beneficiaza, de aseme-
ne~,de un singur televizor.
• In Italia, Germania, Austria,
SUA revine cate 0 masina la fie-
care 2 locuitori, iar in [aponia la
3 locuitori.
Peste 30 % din populatia SUAsu-
fera de obezitate, in timp ce
aproape jumatate din copiii sub 5
ani ai unor tari africane (Etiopia,
Eritreea, Niger s.a.) sau asiatice
(Bangladesh, Nepal, Afganistan
s.a.) sufera de subnutritie.
se naturale sunt pe cale sa se epuizeze, iar tot acest "progres economic"
este insotit de disparitia a numeroase specii de plante si animale, con-
comitent cu disparitia ecosistemelor lor.
Cele doua "90curi" ale petrolului (din anii 1973 si 1979) au ararat,
pentru prima data, ca resursele naturale nu sunt inepuizabile, ca une-
le dintre ele, 0 data consumate, nu se regenereaza, ca orizontul de tirnp
in care acestea vor fi epuizate este destul de scurt (de exemplu, In ca-
zul petrolului se aproximeaza aceasta perioada la circa 40 de ani).
Temerea cea mai mare a omenirii, in prezent, este ca "Sudul" se
industrializeaza si el, dar este mult mai suprapopulat in comparatie
cu "Nordul" in timpul revolutiei industriale. Exemplul eel mai eloc-
vent in acest caz este China, care incearca sa franeze dezvoltarea fara
precedent din ultimii ani, dezvoltare periclitata de insasi capacitatea
Terrei de a sustine aceasta crestere. Spatiul urban si industrial se ex-'
tinde cu repeziciune, iar eel agricol (in conditiile diversificarii alimen-
tatiei in China si, deci, un consum sporit de cereale) se restrange. Si
toate acestea se intampla pe 0 fasie de 1500 de km de la tarm, In Ma-
rea C~mpie Chineza, acolo unde este concentrata aproape toata po-
pu~atia. De asemenea, 90 % din cresterea consumului de petrol din
ultimul an se regaseste in doua state: SUA 1JiChina.
Dar cine poate lua dreptul unui chinez de a manca mai mult (mai
diversificat) decat un blid de orez? Sau cine ar trebui sa renunte: un
"american" la al doilea/ al treilea frigider ori al patrulea televiz~r din
casa si la a doua sau a treia masina din familie sau un "chinez" la sin-
gurul frigider din locuinta?
E~olutia .soci~tatii ~ane dupa fiecare prag calitativ treooluiiile agri-
cola, indusiriala, injormationalaj a condus in permanenta la modificarea
ecuatiei privind relatia dintre resurse, dezvoltare economica 1Jimediu
inconjurator, Singurele conditii cunoscute in aceasta ecuatie sunt: resur-
sele naturale sunt limitate, iar numdrul de .consumaiori" esie in cresiere.
Omenirea inca nu a gasit pragul optim de valorificare a resurse-
lor, fara a afecta capacitatea de regenerare a ecosistemelor. Cea mai
mare parte a resurselor sunt concentrate in "Sud" (resurse energeti-
ce, minereuri feroase 1Jineferoase), unde se afla aproximativ 70 % din
populatia planetei 1Jicare nu beneficiaza de avantajele tehnologiei mo-
derne, insasi capacitatea de a-1Jiasigura hrana zilnica cunoscand ca-
rente considerabile in unele situatii (de exemplu, in cea mai mare par-
te a statelor africane subnuiriiia este 0 problema cotidiana). In schirnb,
"Nordul", care concentreaza 0 mica parte din populatie, dar 1Jidin
resurse, cunoaste 0 proliferare la nesfarsit a "necesitatilor": mai mul-
te televizoare, masini, telefoane mobile, chiar 1Jicase etc. pentru un
singur individ sau 0 singura fami1ie, iar rata cu care acestea sunt schirn-
bate cunoaste 0 dinamica ascendenta accentuata (multe dintre pro-
du~ele amintite mai sus devenind, practic, "consumabile").
In ceea ce priveste alimentatia, asimetria intre Nord 1JiSud este ca-
tegorica: pe de 0 parte America anglo-saxona, Europa, Australia, unde,
prin alimentatia pe care 0 au, oamenii depasesc cu 20-30 % numarul
de calorii medii zilnice necesare calculate de FAO (2 360 calorii/ zi),
in timp ce majoritatea statelor africane (cu exceptia R. Africa de Sud
1Jia catorva din nord, Maroc, Egipt), din America de Sud sau sudul
Asiei nu pot oferi propriilor locuitori nici macar necesarul zilnic.
Societatea informationala a prezentului isi pune problema utili-
zarii unor alternative energetice (de pilda, SUA aloca fonduri impor-
tante cercetarii in domeniul utilizarii hidrogenului drept combusti-
Page 129
Ansambluri economice si geopolitice mondiale actuale / 89
Organizarea spatiului mondial (tari In dezvoltare, tari dezvoltate, alte
categorii de tari). Raportul Nord-Sud / 96
"Spatiul mediteraneean la interfata Nord-Sud / 100
De la lumea unipolara la lumea multipolara / 102
Evaluare partiala / 104
*5ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOC1ALA$1CULTURALA
Aspecte generale / 106
Viata sociala si organizarea spatiului umanizat / 107
Spatiul geografic si civilizatia / 110
Mobilitatea geografica a populatiei si spatiul social / 111
Structuri de baza ale vietii sociale / 114
Raportul dintre rasa, etnie, religie, cultura si viata sociala / 115
Elemente de geografie culturala: originea, geneza si evolutia
ariilor culturale / 120
Mondializarea, occidentalizarea si impactul acestora asupra vietii
sociale / 124
Evaluare partiala / 125
Evaluare finala / 126
,.
MINI5TERUL EDUCATIEI 51 CERCETARII, ,
Silviu Negut • Mihai Ielenicz • Dan Balteanu
Marius-Cristian Neacsu • Alexandru Barbulescu,
Geografie
Manual
pentru
clasa a XI-a
::nHUMANITAS
::1JEDuCATIONAL
Page 65
64 POPULA 'PA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE
RESURSELE NATURALE SI AGRICOLE.
IMPACTUL EXPLOATA.RII SI VALORIFICA.RII,
RESURSELOR ASUPRA MEDIULUI
Terase amenajate in Oman
Timp de circa doua milioane de ani, omul afast doar un element com-
ponent al biosferei, cu un mod lirnitat de implicare in mediu, care nu
se deosebea de eel al altor vietuitoare. Trecerea acestuia la un nivel
superior de evolutie a condus in ultirnele patru milenii la dezvolta
rea societatii umane, care s-a constituit in eel mai dinamic si agresir
component al mediului, cu implicatii determinante in alcatuirea sis
temului de relatii din cadrul acestuia.
Omul, din simplu consumator al produselor elementelor de me-
diu, a devenit, treptat, un factor activ in modificarea directa sau indi
recta a acestuia. In ultirnul mileniu, prin multiplicarea actiunilor sale,
in stransa corelatie cu evolutia cunostintelor universale ale omenirii
omul a devenit creator de medii, la inceput izolate, dar care, ulterior,
s-au grupat in sisteme tot mai largi, extinse pe aproape intreaga su
prafata a Pamantului.
Comunitatile umane primitive erau
constranse, din lipsa de mijloace tehniee,
sa recurga aproape exclusiv la resursele
naturale care le erau la indemana. In ase
menea conditii, aceste comunitati cautau
in mod firese sa pastreze un echilibru in
mediul natural pe care 11valorificau, pen-
tru a se putea bucura continuu de roade
le naturii. Simplu culegator, vanator sau
pescar, omul nu avea decat 0 influenf
foarte limitata asupra naturii.
Revolutia agricola (neolitica). Pri
mul impact accentuat asupra mediului
dar si asupra evolutiei civilizatiei umane
l-a avut sedentarizarea. Noua forma de eco
nomie - agrjculiura - a adus modificari
profunde: despaduriri, desteleniri, degra-
dari ale solului, suprasolicitarea resurse-
lor de apa dulce etc. Amprenta agricul-
turii este evidenta pe intreg spatiul
terestru, in majoritatea regiunilor peisa
,. jul fiind modificat in proportie de peste
. 50%.
Societatea industrials, dezvoltata ince
pand cu secolul al XVIII-lea, va aduce noi
modificari mediului natural, cele mai pu-
ternice din intreaga istorie a omenirii. In-
cep decopertari masive ale scoartei teres-
tre in goana dupa resurse minerale ~i
energetice, iar spatiile artificializate (orase
Ie, zonele industriale, de transporturi etc.)
cunosc 0 expansiune teritoriala fara prece-
dent in dauna celor naturale. ToP.factorii
de mediu (aer, apa, sol etc.) se degradea-
za continuu, rezervele principalelor resur-
Page 66
RANE
LE.
RIFICARII
oarun element com-
in mediu, care nu
cestuia la un nivel
. enii la dezvolta-
dinantic9iagresiv
te in alcatuirea sis-
lementelor de me-
a directa sau indi-
ea actiunilor sale,
rsaleale omenirii,
, dar care, ulterior,
roape intreaga su-
e primitive erau
emijloacetehnice,
clusiv la resursele
indemana. In ase-
comunitati diu tau
ze un echilibru in
11valorificau,pen-
ontinuu de roade-
gator,vanator sau
decat 0 influenta
naturii.
(neolitica), Pri-
asupra mediului,
civilizatieiumane,
ouaformade eco-
a adus modificari
desteleniri,degra-
olicitarearesurse-
prenta agricul-
e intreg spatiul
regiunilor peisa-
roportie de peste
a, dezvoltata ince-
-lea,va aduce noi
tural,celemai EU-
rie a omenirii. In-
alescoartei teres-
urse minerale si
. icializate(erase-
e transporturi etc.)
.torialafara prece-
turale.ToP.factorii
etc.)se degradea-
rincipalelorresur-
POPULA'fIA, RESURSELE $1 DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 65
Civilizatiaumana de astazi l$i me-
ritanumele de cioilizaiie a petrolu-
lui. Pentru fiecare dintre noi, pe-
trolulinseamna: sursa de energie,
combustibil, cauciuc sintetic, as-
fait,medicamente, textile (fibre si
fire sintetice), materiale plastice
(pungiledin fiecare supermarket,
sticlelede apa, suc etc., subansam-
blede masini, carcasa de televizor,
calculatoretc.), vopsele, coloranti,
uleiuri s.a.
In Taiwan si in Luxemburg, fieca-
rui locuitor ii revine mai mult de
untelefon mobil, in timp ce in tan
precum Laos, Cambodgia exista
cate un mobil la 100 de locuitori,
iarin Myanmar cate unulla 3 000
de locuitori.
• in San Marino si SUA exista eel
putin un'ca1culat~r la fiecare 210-
cuitori, la polul opus situandu-se
RD. Congo cu 2 calculatoare la
aproximativ 10 000 de locuitori.
• In Bermude, Monaco, SUA si
Malta aproape fiecare membru ~
familiei i~i are propriul televizor,
spre deosebire de Eritreea, unde
5000 de oameni se uita la un sin-
gur televizor, sau Ciad, unde 1 000
de oameni beneficiaza, de aseme-
ne~,de un singur televizor.
• In Italia, Germania, Austria,
SUA revine cate 0 masina la fie-
care 2 locuitori, iar in [aponia la
3 locuitori.
Peste 30 % din populatia SUAsu-
fera de obezitate, in timp ce
aproape jumatate din copiii sub 5
ani ai unor tari africane (Etiopia,
Eritreea, Niger s.a.) sau asiatice
(Bangladesh, Nepal, Afganistan
s.a.) sufera de subnutritie.
se naturale sunt pe cale sa se epuizeze, iar tot acest "progres economic"
este insotit de disparitia a numeroase specii de plante si animale, con-
comitent cu disparitia ecosistemelor lor.
Cele doua "90curi" ale petrolului (din anii 1973 si 1979) au ararat,
pentru prima data, ca resursele naturale nu sunt inepuizabile, ca une-
le dintre ele, 0 data consumate, nu se regenereaza, ca orizontul de tirnp
in care acestea vor fi epuizate este destul de scurt (de exemplu, In ca-
zul petrolului se aproximeaza aceasta perioada la circa 40 de ani).
Temerea cea mai mare a omenirii, in prezent, este ca "Sudul" se
industrializeaza si el, dar este mult mai suprapopulat in comparatie
cu "Nordul" in timpul revolutiei industriale. Exemplul eel mai eloc-
vent in acest caz este China, care incearca sa franeze dezvoltarea fara
precedent din ultimii ani, dezvoltare periclitata de insasi capacitatea
Terrei de a sustine aceasta crestere. Spatiul urban si industrial se ex-'
tinde cu repeziciune, iar eel agricol (in conditiile diversificarii alimen-
tatiei in China si, deci, un consum sporit de cereale) se restrange. Si
toate acestea se intampla pe 0 fasie de 1500 de km de la tarm, In Ma-
rea C~mpie Chineza, acolo unde este concentrata aproape toata po-
pu~atia. De asemenea, 90 % din cresterea consumului de petrol din
ultimul an se regaseste in doua state: SUA 1JiChina.
Dar cine poate lua dreptul unui chinez de a manca mai mult (mai
diversificat) decat un blid de orez? Sau cine ar trebui sa renunte: un
"american" la al doilea/ al treilea frigider ori al patrulea televiz~r din
casa si la a doua sau a treia masina din familie sau un "chinez" la sin-
gurul frigider din locuinta?
E~olutia .soci~tatii ~ane dupa fiecare prag calitativ treooluiiile agri-
cola, indusiriala, injormationalaj a condus in permanenta la modificarea
ecuatiei privind relatia dintre resurse, dezvoltare economica 1Jimediu
inconjurator, Singurele conditii cunoscute in aceasta ecuatie sunt: resur-
sele naturale sunt limitate, iar numdrul de .consumaiori" esie in cresiere.
Omenirea inca nu a gasit pragul optim de valorificare a resurse-
lor, fara a afecta capacitatea de regenerare a ecosistemelor. Cea mai
mare parte a resurselor sunt concentrate in "Sud" (resurse energeti-
ce, minereuri feroase 1Jineferoase), unde se afla aproximativ 70 % din
populatia planetei 1Jicare nu beneficiaza de avantajele tehnologiei mo-
derne, insasi capacitatea de a-1Jiasigura hrana zilnica cunoscand ca-
rente considerabile in unele situatii (de exemplu, in cea mai mare par-
te a statelor africane subnuiriiia este 0 problema cotidiana). In schirnb,
"Nordul", care concentreaza 0 mica parte din populatie, dar 1Jidin
resurse, cunoaste 0 proliferare la nesfarsit a "necesitatilor": mai mul-
te televizoare, masini, telefoane mobile, chiar 1Jicase etc. pentru un
singur individ sau 0 singura fami1ie, iar rata cu care acestea sunt schirn-
bate cunoaste 0 dinamica ascendenta accentuata (multe dintre pro-
du~ele amintite mai sus devenind, practic, "consumabile").
In ceea ce priveste alimentatia, asimetria intre Nord 1JiSud este ca-
tegorica: pe de 0 parte America anglo-saxona, Europa, Australia, unde,
prin alimentatia pe care 0 au, oamenii depasesc cu 20-30 % numarul
de calorii medii zilnice necesare calculate de FAO (2 360 calorii/ zi),
in timp ce majoritatea statelor africane (cu exceptia R. Africa de Sud
1Jia catorva din nord, Maroc, Egipt), din America de Sud sau sudul
Asiei nu pot oferi propriilor locuitori nici macar necesarul zilnic.
Societatea informationala a prezentului isi pune problema utili-
zarii unor alternative energetice (de pilda, SUA aloca fonduri impor-
tante cercetarii in domeniul utilizarii hidrogenului drept combusti-
Page 129
Ansambluri economice si geopolitice mondiale actuale / 89
Organizarea spatiului mondial (tari In dezvoltare, tari dezvoltate, alte
categorii de tari). Raportul Nord-Sud / 96
"Spatiul mediteraneean la interfata Nord-Sud / 100
De la lumea unipolara la lumea multipolara / 102
Evaluare partiala / 104
*5ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOC1ALA$1CULTURALA
Aspecte generale / 106
Viata sociala si organizarea spatiului umanizat / 107
Spatiul geografic si civilizatia / 110
Mobilitatea geografica a populatiei si spatiul social / 111
Structuri de baza ale vietii sociale / 114
Raportul dintre rasa, etnie, religie, cultura si viata sociala / 115
Elemente de geografie culturala: originea, geneza si evolutia
ariilor culturale / 120
Mondializarea, occidentalizarea si impactul acestora asupra vietii
sociale / 124
Evaluare partiala / 125
Evaluare finala / 126
,.
