Document Text Contents
Page 1
filosofie
PENTRU
. "
vIata
,
si alte situatii , ,
PERICULOASE
Traducere din engleză de
Dan Crăciun
JULESEVANS II
PUBLICA
Page 187
al XVIII-lea, numai pentru că soarele a răsărit în fiecare zi de-a
lungul întregii noastre vieţi, aceasta nu înseamnă că putem fi
absolut siguri că va răsări şi mâine. Această atitudine sceptică
ne-ar fi de ajutor în a ne apăra de "entuziasm", prin care
Iluminismul numea toate formele de fanatism, îndeosebi pe
cel religios. De ce şi-au petrecut europenii cea mai mare parte
din secolul al XVIII-lea omorându-se între ei din pricina dife
renţelor religioase, când, dacă ar fi fost cinstiţi, ar fi recunoscut
că niciunul dintre ei nu putea să fie absolut sigur dacă
Dumnezeu era catolic sau protestant sau măcar dacă Dumnezeu
există? E mult mai înţelept să ne abţinem de la aserţiunile dog
matice, prea sigure de ele însele şi prea intolerante. Dar scep
ticismul civilizat al lui Rume a avut nişte progenituri stranii în
secolul al XIX-lea. Filosofi precum Seren Kierkegaard şi
Friedrich Nietzsche au decis că Rume avea dreptate: nu putem
fi cu adevărat siguri de nimic. Sub toate teoriile şi valorile
umane se cască un abis de nimicnicie, şi această nimicnicie
înseamnă că lucrurile care contează nu sunt raţiunea sau logi
ca, ci puterea şi credinţa. Trebuie să ne afirmăm drept creaţii
ale voinţei pure într-un univers absurd. Trebuie să avem curajul
de a fi propriii noştri legiuitori. Cel puţin aceasta este filosofia
radicală ce stă la baza unei şcoli contemporane de dezvoltare
personală, numită Landmark Forum.
Inventarea lui Werner Erhard �i Landmark Forum
Landmark a fost invenţia unui vânzător american de maşini
uzate, pe nume John Paul Rosenberg. Într-o zi, Rosenberg şi-a
lăsat nevasta şi cei patru copii şi s-a mutat la St. Louis cu altă
femeie. S-a făcut comis-voiajor pentru programul "Mari Cărţi"
iniţiat de Encyclopedia Britannica şi, în timpul liber, i-a studiat
Scepticii �i arta cultiv�rii îndoielii Filosofie pentru viaţa ,
Page 188
intens pe unii dintre maestrii de frunte în domeniul dezvoltării
personale: Dale carnete, Napoleon Hill, filosofie existenţia
listă, zen, chiar şi o spoială de L. Ron Hubbard. Le-a sintetizat
pe toate în propria tehnică intensivă de antrenament, despre
care pretindea că i-ar putea elibera complet pe oameni de
complicaţii, dându-Ie posibilitatea de a se "reinventa". A
numit-o Erhard Seminars Training sau "est". La fel ca şi stoicii
sau TCC, Rosenberg sugera că nu evenimentele provoacă
suferinţe, ci opiniile sau "poveştile" noastre despre evenimen
te. Ne spunem poveşti false despre realitate, după care con
fundăm aceste poveşti cu realitatea însăşi. Stoicii credeau că,
dincolo de toate poveştile noastre false, există un Dumnezeu
adevărat şi un mod de viaţă "drept". Rosenberg este mult mai
sceptic. La fel ca şi scepticii antici, el insistă că toate naraţiu
nile etice sunt "poveşti". Niciuna nu este adevărată. Rosenberg
i-a spus lui Adam Curtis, de la BBC:
Ideea de bază din "est" este să cobori strat după strat după strat
[al sinelui], până îl atingi pe ultimul, pe careîl descojeşti şi ajungi să
recunoşti că, în realitate, el este realmente gol şi �ră sens. Acum,
acesta este punctul terminus al existenţia lismului, dar
"
est" merge
mai departe. Nu e numai gol şi fără sens - dar şi ideea că e gol şi fără
sens e goală şi �ră sens. Şi-n asta zace o enormă libertate. Toate
construcţiile, toate regulile pe care le-ai îngrămădit peste tine au
dispărut. Nimic nu oferă un loc extraordinar de tare unde să te
situ ezi, deoarece din acest nimic poţi să creezi o viaţă. Poţi să fii ceea
ce vrei tu să fii.!
Din nimicnicia scepticismului extrem, Rosenberg spera să
dea oamenilor puterea de a-şi recrea sinele, forţa să devină
supraoameni nietzscheeni - voinţe pure într-o lume fără sens.
El s-a reinventat în acest fel, luând noul nume, foarte arian, de
Wemer Hans Erhard. "est" a avut un succes enorm şi l-a făcut
Page 374
S
Tiparul executat la Graficprint
ratie n www.graficprint.eu
e-mail: [email protected]
Page 375
Fiecăreia dintre diferitele filosofii pe
care le vom cunoaşte, i-am adresat trei
întrebări. În primul rând, ce tehnici de
dezvoltare p ersonală putem prelua din
resp ectiva filosofie şi folosi în viaţa
noastră?
În al doilea rând, putem să îmbrăţişăm
această filosofie ca pe un mod de viaţă?
Şi, în sfârşit, ar putea această filos ofie să
formeze baza unei comunităţi sau chiar a
unei întregi societăţi? În cazul fiecărei
filosofii, am luat interviuri unor o ameni
care au folosit ideile acesteia în propriile
lor vieţi, ca să depăşească nişte probleme
serioase şi să ducă o viaţă mai bună.
Merită să spunem de la început că, deşi
filosofia mi-a fost de mare ajutor, eu nu
mă consider filosof, ci mai degrabă un
jurnalist curios să cunoască modul în
care o amenii aplică aceste idei antice în
viaţa modernă.
Jules Evans
II
P U B L I C A
aduce ldel
G(;; pub lica . ro
filosofie
P E x T R 1.J
• w-
vzata
,
şi alte situaţii
P E R I C U L O A S E
ISBN: 978-606-8360-28-7
11 1 1 1 1 1 1 1 111 1 1 1 1 1 111 1 1 1 1
9 7 8 6 0 6 8 3 6 0 2 8 7
filosofie
PENTRU
. "
vIata
,
si alte situatii , ,
PERICULOASE
Traducere din engleză de
Dan Crăciun
JULESEVANS II
PUBLICA
Page 187
al XVIII-lea, numai pentru că soarele a răsărit în fiecare zi de-a
lungul întregii noastre vieţi, aceasta nu înseamnă că putem fi
absolut siguri că va răsări şi mâine. Această atitudine sceptică
ne-ar fi de ajutor în a ne apăra de "entuziasm", prin care
Iluminismul numea toate formele de fanatism, îndeosebi pe
cel religios. De ce şi-au petrecut europenii cea mai mare parte
din secolul al XVIII-lea omorându-se între ei din pricina dife
renţelor religioase, când, dacă ar fi fost cinstiţi, ar fi recunoscut
că niciunul dintre ei nu putea să fie absolut sigur dacă
Dumnezeu era catolic sau protestant sau măcar dacă Dumnezeu
există? E mult mai înţelept să ne abţinem de la aserţiunile dog
matice, prea sigure de ele însele şi prea intolerante. Dar scep
ticismul civilizat al lui Rume a avut nişte progenituri stranii în
secolul al XIX-lea. Filosofi precum Seren Kierkegaard şi
Friedrich Nietzsche au decis că Rume avea dreptate: nu putem
fi cu adevărat siguri de nimic. Sub toate teoriile şi valorile
umane se cască un abis de nimicnicie, şi această nimicnicie
înseamnă că lucrurile care contează nu sunt raţiunea sau logi
ca, ci puterea şi credinţa. Trebuie să ne afirmăm drept creaţii
ale voinţei pure într-un univers absurd. Trebuie să avem curajul
de a fi propriii noştri legiuitori. Cel puţin aceasta este filosofia
radicală ce stă la baza unei şcoli contemporane de dezvoltare
personală, numită Landmark Forum.
Inventarea lui Werner Erhard �i Landmark Forum
Landmark a fost invenţia unui vânzător american de maşini
uzate, pe nume John Paul Rosenberg. Într-o zi, Rosenberg şi-a
lăsat nevasta şi cei patru copii şi s-a mutat la St. Louis cu altă
femeie. S-a făcut comis-voiajor pentru programul "Mari Cărţi"
iniţiat de Encyclopedia Britannica şi, în timpul liber, i-a studiat
Scepticii �i arta cultiv�rii îndoielii Filosofie pentru viaţa ,
Page 188
intens pe unii dintre maestrii de frunte în domeniul dezvoltării
personale: Dale carnete, Napoleon Hill, filosofie existenţia
listă, zen, chiar şi o spoială de L. Ron Hubbard. Le-a sintetizat
pe toate în propria tehnică intensivă de antrenament, despre
care pretindea că i-ar putea elibera complet pe oameni de
complicaţii, dându-Ie posibilitatea de a se "reinventa". A
numit-o Erhard Seminars Training sau "est". La fel ca şi stoicii
sau TCC, Rosenberg sugera că nu evenimentele provoacă
suferinţe, ci opiniile sau "poveştile" noastre despre evenimen
te. Ne spunem poveşti false despre realitate, după care con
fundăm aceste poveşti cu realitatea însăşi. Stoicii credeau că,
dincolo de toate poveştile noastre false, există un Dumnezeu
adevărat şi un mod de viaţă "drept". Rosenberg este mult mai
sceptic. La fel ca şi scepticii antici, el insistă că toate naraţiu
nile etice sunt "poveşti". Niciuna nu este adevărată. Rosenberg
i-a spus lui Adam Curtis, de la BBC:
Ideea de bază din "est" este să cobori strat după strat după strat
[al sinelui], până îl atingi pe ultimul, pe careîl descojeşti şi ajungi să
recunoşti că, în realitate, el este realmente gol şi �ră sens. Acum,
acesta este punctul terminus al existenţia lismului, dar
"
est" merge
mai departe. Nu e numai gol şi fără sens - dar şi ideea că e gol şi fără
sens e goală şi �ră sens. Şi-n asta zace o enormă libertate. Toate
construcţiile, toate regulile pe care le-ai îngrămădit peste tine au
dispărut. Nimic nu oferă un loc extraordinar de tare unde să te
situ ezi, deoarece din acest nimic poţi să creezi o viaţă. Poţi să fii ceea
ce vrei tu să fii.!
Din nimicnicia scepticismului extrem, Rosenberg spera să
dea oamenilor puterea de a-şi recrea sinele, forţa să devină
supraoameni nietzscheeni - voinţe pure într-o lume fără sens.
El s-a reinventat în acest fel, luând noul nume, foarte arian, de
Wemer Hans Erhard. "est" a avut un succes enorm şi l-a făcut
Page 374
S
Tiparul executat la Graficprint
ratie n www.graficprint.eu
e-mail: [email protected]
Page 375
Fiecăreia dintre diferitele filosofii pe
care le vom cunoaşte, i-am adresat trei
întrebări. În primul rând, ce tehnici de
dezvoltare p ersonală putem prelua din
resp ectiva filosofie şi folosi în viaţa
noastră?
În al doilea rând, putem să îmbrăţişăm
această filosofie ca pe un mod de viaţă?
Şi, în sfârşit, ar putea această filos ofie să
formeze baza unei comunităţi sau chiar a
unei întregi societăţi? În cazul fiecărei
filosofii, am luat interviuri unor o ameni
care au folosit ideile acesteia în propriile
lor vieţi, ca să depăşească nişte probleme
serioase şi să ducă o viaţă mai bună.
Merită să spunem de la început că, deşi
filosofia mi-a fost de mare ajutor, eu nu
mă consider filosof, ci mai degrabă un
jurnalist curios să cunoască modul în
care o amenii aplică aceste idei antice în
viaţa modernă.
Jules Evans
II
P U B L I C A
aduce ldel
G(;; pub lica . ro
filosofie
P E x T R 1.J
• w-
vzata
,
şi alte situaţii
P E R I C U L O A S E
ISBN: 978-606-8360-28-7
11 1 1 1 1 1 1 1 111 1 1 1 1 1 111 1 1 1 1
9 7 8 6 0 6 8 3 6 0 2 8 7
