Download Unit Operations and Apparatus for the Food Industry (Romanian) - Onita 2003 PDF

TitleUnit Operations and Apparatus for the Food Industry (Romanian) - Onita 2003
File Size4.8 MB
Total Pages218
Table of Contents
                            0000a-2003.jpg
Operatii si Aparate in Industria Alimentara Onita 2003.pdf
	
	CAPITOLUL 1
	INTRODUCERE
		Fluxul la oameni
			Cerinţele de bază ale proiectării tehnologice
		CAPITOLUL 2
	Transportul fluidelor prin conducte
		2.1. Elementele caracteristice conductelor
			2.2. Calculul conductelor
			2.2.1. Calculul diametrul economic
			2.2.2. Transportul hidrodinamic al solidelor
				Lungimile echivalente ale coturilor sunt date în tabelul  2.3
			2.2.3. Indicaţii pentru montarea şi exploatarea conductelor
		Capitolul 3
	AMESTECAREA
		3.1. Generalităţi
			3.2. Factori care influenţează procesul de amestecare
			3.3. Eficacitatea amestecării. Durata de amestecare
			3.3.1. Durata de amestecare
			3.4. Aparate de amestecare
		AMESTECĂTOARE
			3.4.1. Amestecătoare fără elemente mobile
				Amestecătorul cu ancoră
				Valorile constantelor C şi m
				Tabelul nr. 3.5.
		Capitolul 4
	SEPARAREA SISTEMELOR ETEROGENE
		4.1. SEDIMENTAREA
			4.1.1. Factorii care influenţează sedimentarea
			4.1.2. Viteza de sedimentare în regim laminar (domeniul Stokes)
			4.1.3. Viteza de sedimentare în mişcare accelerată
			4.1.4. Calculul diametrului critic
			4.2.1. Aparate pentru separarea particulelor solide din sistemele eterogene solid-gaz
			4.2.1.1. Aparate bazate pe efectul gravitaţional
			4.2.1.2. Aparate de separare bazate pe impact (lovire, regim uscat), bazate pe principiul sedimentării şi inerţiei
			4.2.1.3. Aparate pentru separare prin efect centrifugal
			4.2.1.4. Aparate de sedimentare în regim uscat şi în regim umed
			4.2.1.4.1. Aparate pentru separarea umedă a prafului
			4.2.1.4.2. Aparate de separare prin filtrare
			4.2.1.4.3.  Separarea electrostatică a suspensiilor de gaze
			4.2.1.4.4. Procedee sonice de separare
			4.3.1. Sedimentarea suspensiilor solid-lichid
			Tipuri constructive de decantoare
			4.4.1. Separarea amestecurilor de lichide nemiscibile
		Capitolul 5
	FILTRAREA
		5.1. GENERALITĂŢI
			5.2. Factori care influenţează filtrarea
			5.3. Bazele teoretice ale operaţiei de filtrare
			5.3.1. Filtrarea prin precipitate necompresibile
			5.3.2. Filtrarea prin precipitate  compresibile
			5.4. Tipuri de aparate de filtrare
			5.4 l. Filtre cu funcţionare periodică
			5.4.2. Filtre cu funcţionare continuă
		CAPITOLUL 6
	CENTRIFUGAREA
		6.1. Definiţie. Scopul operaţiei unitare de centrifugare
			6.2. Factori care influenţează operaţia de centrifugare
			6.3. Clasificarea, construcţia şi funcţionarea centrifugelor
		Capitolul 7
	FLUIDIZAREA
		7.1. Consideraţii generale
	BIBLIOGRAFIE
212-2003.jpg
                        
Document Text Contents
Page 2

ELISABETA IVAN



IULIAN CRAIU NICOLAE ONI A








OPERA II I APARATE

ÎN

INDUSTRIA ALIMENTAR








Editura MIRTON Timi oara

2003

Page 109

100

4.2.1. Aparate pentru separarea particulelor solide din sistemele
eterogene solid-gaz

Aparatele de sedimentare pentru solid-gaz prezintă importanţă,
deoarece ridică probleme de poluare a atmosferei cu faza solidă.
Acestea se clasifică în:

1) Aparate bazate pe efectul gravita ional;
2) Aparate bazate pe efectul de impact;
3) Aparate bazate pe efectul for ei centrifuge;
4) Aparate de sedimentare în regim uscat i în regim umed.

4.2.1.1. Aparate bazate pe efectul gravitaţional
Camere de desprăfuire sunt cele mai simple instala ii de
sedimentare.

Condi ia de sedimentare în camerele de despr fuire este ca
depunerea particulelor s se fac în timpul în care gazul trece prin camer .
Gazul intr cu viteza orizontal wg. Sedimentarea se face sub ac iunea
vitezei de sedimentare ws. Deci, gazul str bate camera dup vectorul vitezei
rezultante WR.


Fig. 4.4. Camer de despr fuire a aerului prin sedimentare: wg- viteza de
introducere a suspensiei gazoase; ws- viteza de sedimentare; L-lungimea

camerei de despr fuire; l-l ime; h-în l ime

Pentru a calcula debitul de gaz se consider c timpul de

sedimentare ( sed) trebuie s fie mai mic, sau cel mult egal cu timpul de
sta ionare al gazului în camer ( g), deci; sed g

Page 110

101

Dar,

şi camerăsed sed
sed gaz gaz

Vh L l h
W Q Q



de unde g sed
sed gaz

h L l h
W L l

W Q
Q

sau, cunoscând Qg rezultă lungimea camerei pentru care particulele solide
de suspensie se depun din suspensia gazoasă respectivă:

gaz

sed

Q
L

l w


Se vede clar că sedimentarea particulelor nu depinde de înălţimea
camerei de sedimentare, ci de lungimea ei iar cantitatea depusă în aceste
condiţii depinde de repartizarea uniformă a gazului pe lăţimea camerei.
Suspensia trebuie repartizată pe toată suprafaţa de desprăfuire, pentru a
lucra în condiţii optime.

Înălţimea camerei influenţează asupra mărimii particulelor care se
depun.


Fig. 4.5. Cameră de desprăfuire cu rafturi


Acest sistem are o eficacitate mai mare decât camerele de

desprăfuire simple. Diametrul minim al particulelor care se depun în camera
de desprăfuire rezultă din expresia vitezei de sedimentare a particulelor cele
mai mici prin asemănarea triunghiurilor formate din vectorii de viteză,
respectiv dimensiunile camerei. Rezultă:

sed

g

W h
w L

Page 217

208


22. Popa C. Utilaje şi proiectarea întreprinderilor pentru

industria alimentară, vol. 1, Universitatea
„Dun rea de Jos”, Gala i, 1980


23. R enescu I. Operaţii şi utilaje în industria alimentară, vol. 1 i
vol. 2, Editura Tehnic , Bucure ti, 1972


24. R enescu I. Fenomene de transfer, Editura Didactic i
Pedagogic , Bucure ti, 1984


25. Soare S. Procese hidrodinamice, Editura Didactic i
Pedagogic , Bucure ti, 1971


26. Sterbacek Z.,
Tausk P.


Amestecarea, Editura Tehnic , Bucure ti, 1969

27. Tudose R. Z., .a. Procese, operaţii şi utilaje în industria chimică,
Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1977


28. *** Manualul inginerului de industria alimentară, vol.
1 i vol. 2, Editura Tehnic , Bucure ti, 1999

Similer Documents